La Bonn, în Germania, s-a încheiat a 23-a conferinţă privind schimbările climatice, COP23. Negociatorii şi experţii au pus la dispoziţia delegaţilor venite din aproape 200 de ţări o serie de propuneri, indispensabile pentru a aplica începând cu 2020 acordul de la Paris, la COP21, obţinut acum doi ani în capitala Franţei.

Cum demonstrează diversele state ce au făcut pentru a combate încălzirea climei ? Cum verificăm că banii daţi de statele bogate celor sărace sunt bine folosiţi ? Iată doar două din temele abordate în finalul conferinţei COP23 de la Bonn. Niciun răspuns concret nu a venit însă în oraşul german. Pe fond, totul se va tranşa la Katowice, în Polonia, în decembrie anul viitor. «Katowice va fi momentul adevărului» a spus la Bonn Nicolas Hulot, ministrul francez al Tranziţiei ecologice.

 La Bonn însă, ţările participante au lansat un «dialog» de un an pentru a revizui în 2020 promisiunile naţionale de reducere a gazelor cu efect de seră. Potrivit Naţiunilor unite, actualele angajamente acoperă de abia o treime din reducerile necesare ale acestor gaze nocive. Dealtfel, anul acesta, în 2017, emisiile de CO2 legate de energiile fosile – gaz, petrol, cărbune, şamd – responsabile în mare parte de încălzirea climei, au crescut după trei ani de relativă stabilitate.

In ciuda urgenţei situaţiei, participanţii la COP23 nu pleacă liniştiţi de la Bonn...

Ieşirea Statelor unite din acordul de la Paris, decisă de preşedintele Donald Trump, a tulburat spiritele şi ambianţa de la Bonn. «Poziţia SUA are o influenţă asupra ţărilor dezvoltate iar acest lucru are consecinţe asupra poziţionării marilor state în dezvoltare» spune Seyni Nafo, şeful grupului statelor africane colegilor noştri francezi de la RFI. «Nu am văzut până acum o COP cu un nivel de adrenalină atât de scăzut» spunea de partea sa un diplomat european citat de agenţia France Presse.

De notat că administraţia Trump a trimis în Germania o delegaţie pentru a «proteja interesele americane» şi a organizat de asemenea o reuniune la care a promovat rolul energiilor fosile. In fine, americanii au confirmat la Bonn că nu vor alimenta Fondul verde ONU aşa cum promisese Barack Obama. O pierdere deci de circa două miliarde de dolari.

 In mod evident, dezangajarea primului emiţător de gaze cu efect de seră a complicat sarcina celor veniţi la Bonn. Procesul nu este însă la prima sa dificultate. Franţuzoaica Laurence Tubiana, cea care a orchestrta acordul de la Paris de acum doi ani, notează şi ea pe o notă optimistă că «statele şi oraşele americane au venit în forţă la Bonn.»Următoarea etapă, «One planet summit» organizat la Paris pe 12 decembrie, destinat să menţină o dinamică şi să avanseze în spinoasa chestiune a finanţării politicilor climatice.

sursa: RFI International