Raportul CCONUSC (Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice) elaborat pentru cea de-a 11-a sesiune a Reuniunii Partilor la Protocolul de la Kyoto (CMP11) asupra INDC-urilor pentru Paris a fost facut cunoscut. 

Pe data de 30 octombrie, la Berlin, Secretarul Executiv al CCONUSC, Christiana Figueres, si Secretarul de Stat BMUB, Jochen Flasbarth, au prezentat raportul de sinteza CCONUSC pentru Conferinta asupra schimbarilor climatice de la Paris. Raportul evalueaza contributiile preconizate stabilite la nivel national (INDC) trimise de 146 de tari pana la 1 octombrie 2015 pentru negocierile internationale care vor avea loc la Paris pe tema climei. Conform raportului, masurile de reducere care se adopta sunt de aproape patru ori mai stricte decat cele prevazute prin Protocolul de la Kyoto din 1997. Cu toate acestea, angajamentele asumate nu sunt suficiente pentru limitarea incalzirii globale la 2 grade pana la sfarsitul acestui secol.

INDC-urile transmise pana in prezent subliniaza ca Uniunea Europeana si statele sale membre si-au transmis contributiile preconizate stabilite la nivel national, reprezentand un obiectiv asumat, obligatoriu de reducere la nivel national a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru a se mentine cresterea de temperatura la nivel planetar sub 2grade C. La nivel mondial, emisiile de gaze cu efect de sera trebuie sa ajunga la maxim cel tarziu in anul 2020, ca apoi sa se reduca cu cel putin 50% pana in 2050 comparativ cu 1990 si sa fie aproape de zero sau sub acest prag pana in 2100. 

Jochen Flasbarth: „Peste 150 de tari si-au prezentat masurile de reducere a schimbarilor climatice. Aceasta cifra reprezinta peste trei sferturi din Partile semnatare ale Conventiei asupra Schimbarilor Climatice. Aceste masuri demonstreaza ca tarile doresc sa separe dezvoltarea economica de emisiile de gaze cu efect de sera – un efort care trebuie si poate sa aiba succes.”

Flasbarth a spus ca raportul ONU arata ca cele mai multe dintre tari iau in serios actiunile impotriva schimbarilor climatice si isi doresc sa faca parte din aceasta schimbare mondiala. A mai mentionat si ca acum este obligatoriu ca toti marii generatorii de emisii din lume sa isi consolideze eforturile daca vor ca schimbarile climatice sa nu devina imposibil de combatut. „Expertii independenti au calculat ca INDC-urile trimise pana acum au capacitatea de a limita cresterea temperaturii globului pana la 2,7 grade. Prin urmare, trebuie sa incercam in continuare sa limitam incalzirea globala la 2 grade sau, si mai bine, la mai putin de 2 grade”, a adaugat Flasbarth.

„Aceste INDC-uri – sau planuri de actiune pentru schimbari climatice – reprezinta garantia clara a unei noi epoci a ambitiei climatice din partea comunitatii mondiale a natiunilor. Guverne din toate colturile lumii au semnalat prin INDC-uri ca sunt hotarate sa contribuie in functie de situatia si de capacitatea tarii”, a spus Christiana Figueres, Secretar Executiv al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (CCONUSC).

Prin Initiativa Internationala pentru Clima (IKI) si prin colaborarea cu Ministerul Federal al Cooperarii Economice si Dezvoltarii (BMZ), Ministerul Federal al Mediului a ajutat 40 de tari aflate in curs de dezvoltare sa isi elaboreze INDC-urile.

_____________________________________________________________________________________________________________

Problematica delicata a schimbarilor climatice este abordata la nivel global de catre Conventia Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC).

Obiectivul pe termen lung al UNFCCC este ,,de a stabiliza concentratiile de gaze cu efect de sera din atmosfera la un nivel care sa previna interferentele antropice periculoase cu sistemul climatic.” 

Uniunea Europeana s-a angajat in lupta impotriva schimbarilor climatice prin ratificarea Protocolului de la Kyoto si facand din aceasta o prioritate a agendei UE, reflectata in politica europeana privind schimbarile climatice.

Protocolul de la Kyoto stabileste obiective de reducere a emisiilor pentru multe tari industrializate, inclusiv majoritatea Statelor Membre UE si limiteaza cresterile de emisii in celelalte tari.

In anul 2009, Comisia Europeana a publicat Cartea Alba - Adaptarea la schimbarile climatice: catre un cadru de actiune la nivel european, prin care se traseaza modul de abordare a promovarii politicilor si masurilor de adaptare nationale la schimbarile climatice, astfel incat la nivel european sa se asigure un impact negativ minim asupra sistemelor economice si sociale si un grad de protectie si conservare adecvat al resurselor naturale.

Pachetul legislativ al Uniunii Europene din 2009, referitor la clima si energie, reprezinta un set de norme obligatorii ce vizeaza implementarea obiectivelor 20-20-20 pana in anul 2020: 

- reducerea emisiilor de GES ale UE cu cel putin 20% fata de nivelul din anul 1990

- acoperirea necesarului de energie a UE in proportie de 20% din resurse de energie regenerabila

- imbunatatirea eficientei energetice cu 20%

Pe baza activitatilor din cadrul Programului European privind Schimbarile Climatice (ECCP), Uniunea Europeana a elaborat o strategie realista privind schimbarile climatice, sustinand masuri concrete pentru a preveni cresterea temperaturii cu mai mult de 2°C peste nivelul din epoca preindustriala.

Masurile impuse de UE au in vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin:

• un consum mai eficient bazat pe o energie mai putin poluanta;
• imbunatatirea continua a eficientei energetice a unei arii largi de echipamente si aparate electrocasnice;
• imbunatatiri in eficienta energiei in constructii, industrie;
• reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi;
• masuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de deseuri;
• responsabilizarea intreprinderilor cu privire la mediu, fara a compromite competitivitatea (principiul responsabilitatii extinse a producatorului);
• crearea obligatiilor legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliana si solara, cea a apei si de biomasa, precum si a combustibililor regenerabili pentru transport (biocombustibili);
• sustinerea elaborarii tehnologiilor pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC);
• intreprinderea unor actiuni pe baza Sistemului de Comert cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activitati industriale;
• crearea unui cadru care sa favorizeze cercetarea si inovarea.
  • Prev
  • Next >>