COP23 - Apeluri la actiune
Cea de-a 23-a conferință pentru climă organizată de ONU (COP23), desfasurata in perioada 06 – 17 noiembrie la Bonn, a fost deschisa cu o serie de apeluri emoționante, în special din partea președintelui său - reprezentantul statului Fiji -, care a îndemnat comunitatea internațională să adopte diverse măsuri pentru a limita încălzirea planetei, informează AFP.
"Cererea noastră colectivă adresată lumii întregi este ca ea să mențină obiectivul fixat la Paris", odată cu adoptarea Acordului pentru climă ce fost semnat în decembrie 2015, a spus Frank Bainimarama, prim-ministrul din Fiji și președintele COP23, cu ocazia ceremoniei de deschidere.
"Suntem cu toții în aceeași canoe", a subliniat el.
Pentru prima dată în istorie, o ediție COP a fost prezidată de un mic stat insular, unul dintre cele mai amenințate și dintre cele mai implicate în această luptă contra încălzirii globale.
Sub presiunea bilanțurilor climatologice alarmante, comunitatea internațională s-a reunit la Bonn pentru a încerca până pe 17 noiembrie să se pună de acord în privința unei urgente, dar delicate, implementări a Acordului de la Paris.
2017 va fi anul cel mai cald recenzat vreodată în absența lui El Nino, fenomen meteorologic ciclic, care duce la creșterea temperaturilor, a anunțat luni Organizația Meteorologică Mondială (OMM) la Bonn.
"Ultimii trei ani sunt cei mai calzi înregistrați vreodată și se înscriu în tendința pe termen lung de încălzire a planetei", a subliniat Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
Cu câteva zile înainte de COP23, un bilanț al ONU a avertizat în legătură cu existența unui "decalaj catastrofal" între acțiuni și nevoi, la finalul unui an marcat de dezastre de mare amploare, provocate cel mai probabil de dereglarea climei planetare, potrivit experților (Irma — cel mai puternic uragan măsurat vreodată în Atlantic, Harvey — care a generat cele mai abundente ploi după trecerea unui uragan).
"Și asta ar putea fi doar începutul", a prevenit Patricia Espinosa, expert pentru climă în cadrul ONU.
"Este a 23-a ediție a COP și niciodată nu ne-am reunit având în minte un astfel de simț al urgenței. Mesajul nu ar putea fi mai clar: nu ne mai permitem luxul de a aștepta. Trebuie să acționăm chiar de pe acum și să atingem anumite obiective chiar aici, la Bonn", a adăgat ea.
Pentru a rămâne sub pragul de 2 grade Celsius al încălzirii climei în raport cu nivelul din epoca preindustrială, nivelul maxim al emisiilor de GES trebuie să înceapă să scadă cel mai târziu în 2020, au prevenit oamenii de știință. Or, întrucât angajamentele naționale sunt în acest moment insuficiente, miza este de a convinge statele participante să le revizuiască. Iar prima etapă va fi lansarea la Bonn a unui "dialog" de un an privind acțiunile demarate și la cele care urmează să fie demarate.
O altă misiune concretă a COP23 a fost înregistrarea unor progrese în privința regulilor de aplicare a Acordului de la Paris, o fază tehnică și eminamente politică: cum vor trebui să dea raportul statele semnatare în ceea ce privește acțiunile lor, cum va fi folosit sprijinul financiar promis de țările bogate, etc.
În prezent, "leadershipul în privința acțiunilor climatice este divizat", a spus Paula Caballero, reprezentantă a World Resources Institute. "Vedem numeroase țări care acționează, dar și orașe și companii", a adăugat ea.
China și-a exprimat, prin vocea președintelui ei Xi Jinping la congresul Partidului Comunist, intenția de a-și asuma un rol activ în domeniul "cooperării internaționale pentru a răspunde provocărilor generate de modificările climatice".
La Bonn, aproximativ 20.000 de persoane au participat la lucrarile COP23 pe parcursul celor 15 zile: delegați, dar și câțiva șefi de state (cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, pe 15 noiembrie), alături de reprezentanți ai colectivităților și ai companiilor.
Sursa Agerpress