Schimbările climatice constituie una dintre cele mai mari provocări ale secolului XXI cu ample repercusiuni asupra agendei de politică externă. Cresterea deficitului de apa potabila, numarul din ce in ce mai mare de inundații și evenimentele meteo extreme amenință direct viețile a milioane de oameni din întreaga lume și, în unele cazuri, ii obligă pe acestia să migreze sau să recurgă la conflicte violente. Este necesara asumarea unui rol mai activ al politicii externe în problematica internațională ce vizează politicile climatice prin intermediul Diplomatiei climatice (climate diplomacy) .
În acest sens, Ministerul de Externe al Republicii Federale a Germaniei, în colaborare cu adelphi și cu partenerii acesteia, a lansat inițiativa Climate Diplomacy împreună cu o serie de actiuni menite sa susțina măsurile privitoare la schimbările climatice.
În 2016, consiliul Uniunii Europene a definit trei direcții pe care trebuie să de dezvolte diplomația climatică după COP21: (1) continuarea promovării schimbărilor climatice ca prioritate strategică în dialogurile diplomatice, diplomație publică și instrumente de politică externă; (2) susținerea implementării Acordului de la Paris, în contextul unei dezvoltari cu emisii scazute de dioxid de carbon si rezistenta la schimbările climatice; și (3) intensificarea eforturilor de abordare a legăturii dintre climă, resurse naturale, prosperitate, stabilitate și migrație. Diplomația trebuie să aibă un rol activ în cadrul acestor eforturi și să facă uz de întregul arsenal de instrumente pe care îl are la dispoziție.
Acordul de Paris, încheiat în luna decembrie 2015, constituie un moment istoric și o victorie semnificativă pentru diplomația internationala. Acum este necesar ca statele să ia toate masurile pentru implementarea contributiilor la nivel national, si, in timp prin acțiuni conjugate, să își mobilizeze ambiția pentru a atinge ținta de 2° și, dacă este posibil, să limiteze creșterea temperaturii globale medii la 1,5°C, reducând astfel considerabil riscurile și efectele schimbărilor climatice.
Totuși, acțiunile de politică externă nu cuprind numai procesul de negociere. Ele joaca un rol crucial in implementarea politicilor climatice, cum ar fi înființarea piețelor de dioxid de carbon, transformarea sistemelor energetice, construirea unor societăți reziliente și crearea unor parteneriate pentru gestionarea durabilă a resurselor. Aceste obiective stau la baza acțiunilor diplomatice atât în contextele bilaterale cât și în cele multilaterale. În plus, angajarea din timp a resurselor diplomatice este imperativă în confruntarea cu implicatiile in domeniul securitatii si consecințele geopolitice ale schimbările climatice.
Sub președinția germană, în luna iulie 2011, Consiliul de Securitate al ONU a recunoscut în unanimitate că schimbările climatice constituie o amenințare la adresa păcii și stabilității globale. Discuțiile din Consiliu au reflectat convergența tot mai mare a domeniilor de politică externă, mediu, dezvoltare și securitate. Recent, în cadul ședințelor din iulie 2015 și mai 2016, Consiliul de Securitate a discutat dificultățile privitoare la pace și securitate cu care se confruntă statele insulare mici în curs de dezvoltare, respectiv cele din regiunea Sahel.
În plus, Grupul celor 7 reprezinta avangarda promovării pe agenda globală a riscurilor pe care le reprezinta fragilitatea la schimbările climatice. În 2015, Grupul celor 7, sub președinția germană, a dispus elaborarea raportului independent “A New Climate for Peace: Taking Action on Climate și Fragility Risks” (”Noul climat pentru pace: adoptarea unor măsuri pentru combaterea riscurilor si fragilitatii climatice”) care identifică riscuri asociate fragilității climatice, care reprezintă amenințări grave pentru stabilitatea statelor și a societăților în următoarele decenii.
Raportul a constituit punctul de pornire pentru un întreg proces G7 privind acțiunile în domeniul climatic, fapt care a dus la numeroase alte evenimente de informare și dialoguri în 2015 și 2016. În plus, au fost create o platformă de informare și un blog pentru monitorizarea celor mai recente evoluții și expunerea ideilor privind schimbările climatice și reziliența la schimbarile climatice.
Pe lângă prvocarile privind îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie, diplomația climatică poate avea un rol de reducere a amenintarii factorilor de risc. Diplomația climatică și de mediu internațională, colaborarea bilaterală în probleme de mediu, precum și politica de mediu pot promova consolidarea dialogului și a încrederii, contribuind astfel la stabilitatea regională. Măsurile anticipate luate în legătură cu riscurile de securitate reprezentate de schimbările climatice necesită o rețea de parteneri puternica, inclusiv reprezentanți din rândurile societății civile și ale sectorului privat.
Aceste noi abordări pentru politica externă depășesc domeniul tradițional al politicii climatice. Evoluția de la analiza riscurilor privind amenintarile legate de schimbarile climatice catre abordarea in timp util a unor măsuri preventive necesită un mai mare angajament în direcția integrării preocupărilor privitoare la schimbările climatice în politica externa si in politicile de dezvoltare și securitate.
Câteva exemple: consolidarea rețelelor diplomatice, constituirea de noi alianțe împreună cu partenerii, creșterea gradului de conștientizare – nu numai a efectelor potențial negative ale schimbărilor climatice, ci și a posibilităților de inițiere a unei transformări durabile a societăților în care trăim.
adelphi și partenerii acesteia au format o alianță cu Ministerul de Externe al Republicii Federale Germane și au jucat un rol central în procesul de analiză a dezbaterilor de la nivel internațional privind diplomația climatică și securitatea, elaborând scenarii-cheie, contribuind la creșterea gradului de conștientizare și la intensificarea eforturilor de construire a capacităților și susținând dialogurile la nivel internațional și regional pe această temă în întreaga lume.
