Raportul CCONUSC (Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice) elaborat pentru cea de-a 11-a sesiune a Reuniunii Partilor la Protocolul de la Kyoto (CMP11) asupra INDC-urilor pentru Paris a fost facut cunoscut.
Pe data de 30 octombrie, la Berlin, Secretarul Executiv al CCONUSC, Christiana Figueres, si Secretarul de Stat BMUB, Jochen Flasbarth, au prezentat raportul de sinteza CCONUSC pentru Conferinta asupra schimbarilor climatice de la Paris. Raportul evalueaza contributiile preconizate stabilite la nivel national (INDC) trimise de 146 de tari pana la 1 octombrie 2015 pentru negocierile internationale care vor avea loc la Paris pe tema climei. Conform raportului, masurile de reducere care se adopta sunt de aproape patru ori mai stricte decat cele prevazute prin Protocolul de la Kyoto din 1997. Cu toate acestea, angajamentele asumate nu sunt suficiente pentru limitarea incalzirii globale la 2 grade pana la sfarsitul acestui secol.
INDC-urile transmise pana in prezent subliniaza ca Uniunea Europeana si statele sale membre si-au transmis contributiile preconizate stabilite la nivel national, reprezentand un obiectiv asumat, obligatoriu de reducere la nivel national a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru a se mentine cresterea de temperatura la nivel planetar sub 2grade C. La nivel mondial, emisiile de gaze cu efect de sera trebuie sa ajunga la maxim cel tarziu in anul 2020, ca apoi sa se reduca cu cel putin 50% pana in 2050 comparativ cu 1990 si sa fie aproape de zero sau sub acest prag pana in 2100.
Jochen Flasbarth: „Peste 150 de tari si-au prezentat masurile de reducere a schimbarilor climatice. Aceasta cifra reprezinta peste trei sferturi din Partile semnatare ale Conventiei asupra Schimbarilor Climatice. Aceste masuri demonstreaza ca tarile doresc sa separe dezvoltarea economica de emisiile de gaze cu efect de sera – un efort care trebuie si poate sa aiba succes.”
Flasbarth a spus ca raportul ONU arata ca cele mai multe dintre tari iau in serios actiunile impotriva schimbarilor climatice si isi doresc sa faca parte din aceasta schimbare mondiala. A mai mentionat si ca acum este obligatoriu ca toti marii generatorii de emisii din lume sa isi consolideze eforturile daca vor ca schimbarile climatice sa nu devina imposibil de combatut. „Expertii independenti au calculat ca INDC-urile trimise pana acum au capacitatea de a limita cresterea temperaturii globului pana la 2,7 grade. Prin urmare, trebuie sa incercam in continuare sa limitam incalzirea globala la 2 grade sau, si mai bine, la mai putin de 2 grade”, a adaugat Flasbarth.
„Aceste INDC-uri – sau planuri de actiune pentru schimbari climatice – reprezinta garantia clara a unei noi epoci a ambitiei climatice din partea comunitatii mondiale a natiunilor. Guverne din toate colturile lumii au semnalat prin INDC-uri ca sunt hotarate sa contribuie in functie de situatia si de capacitatea tarii”, a spus Christiana Figueres, Secretar Executiv al Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (CCONUSC).
Prin Initiativa Internationala pentru Clima (IKI) si prin colaborarea cu Ministerul Federal al Cooperarii Economice si Dezvoltarii (BMZ), Ministerul Federal al Mediului a ajutat 40 de tari aflate in curs de dezvoltare sa isi elaboreze INDC-urile.
_____________________________________________________________________________________________________________
Problematica delicata a schimbarilor climatice este abordata la nivel global de catre Conventia Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC).
Obiectivul pe termen lung al UNFCCC este ,,de a stabiliza concentratiile de gaze cu efect de sera din atmosfera la un nivel care sa previna interferentele antropice periculoase cu sistemul climatic.”
Uniunea Europeana s-a angajat in lupta impotriva schimbarilor climatice prin ratificarea Protocolului de la Kyoto si facand din aceasta o prioritate a agendei UE, reflectata in politica europeana privind schimbarile climatice.
Protocolul de la Kyoto stabileste obiective de reducere a emisiilor pentru multe tari industrializate, inclusiv majoritatea Statelor Membre UE si limiteaza cresterile de emisii in celelalte tari.
In anul 2009, Comisia Europeana a publicat Cartea Alba - Adaptarea la schimbarile climatice: catre un cadru de actiune la nivel european, prin care se traseaza modul de abordare a promovarii politicilor si masurilor de adaptare nationale la schimbarile climatice, astfel incat la nivel european sa se asigure un impact negativ minim asupra sistemelor economice si sociale si un grad de protectie si conservare adecvat al resurselor naturale.
Pachetul legislativ al Uniunii Europene din 2009, referitor la clima si energie, reprezinta un set de norme obligatorii ce vizeaza implementarea obiectivelor 20-20-20 pana in anul 2020:
- reducerea emisiilor de GES ale UE cu cel putin 20% fata de nivelul din anul 1990
- acoperirea necesarului de energie a UE in proportie de 20% din resurse de energie regenerabila
- imbunatatirea eficientei energetice cu 20%
Pe baza activitatilor din cadrul Programului European privind Schimbarile Climatice (ECCP), Uniunea Europeana a elaborat o strategie realista privind schimbarile climatice, sustinand masuri concrete pentru a preveni cresterea temperaturii cu mai mult de 2°C peste nivelul din epoca preindustriala.
Masurile impuse de UE au in vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin:
- un consum mai eficient bazat pe o energie mai putin poluanta;
- imbunatatirea continua a eficientei energetice a unei arii largi de echipamente si aparate electrocasnice;
- imbunatatiri in eficienta energiei in constructii, industrie;
- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi;
- masuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de deseuri;
- responsabilizarea intreprinderilor cu privire la mediu, fara a compromite competitivitatea (principiul responsabilitatii extinse a producatorului);
- crearea obligatiilor legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliana si solara, cea a apei si de biomasa, precum si a combustibililor regenerabili pentru transport (biocombustibili);
- sustinerea elaborarii tehnologiilor pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC);
- intreprinderea unor actiuni pe baza Sistemului de Comert cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activitati industriale;
- crearea unui cadru care sa favorizeze cercetarea si inovarea.
Politicile privind schimbarile climatice ale Germaniei si Romaniei
In calitate de State Membre ale Conventiei privind Schimbarile Climatice din cadrul Protocolului de la Kyoto, Germania si Romania s-au angajat sa isi reduca semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera.
Strategia germana de adaptare
Germania si-a luat angajamentul de a asigura ca la Summit-ul Climatic din 2015 de la Paris, va fi adoptat un nou acord climatic global obligatoriu. In plus, Ministerul Federal al Mediului sustine masuri de adaptare la schimbarile climatice si de protectie a biodiversitatii climatice relevante in tarile in curs de dezvoltare si in tarile emergente.
Guvernul Federal a stabilit in decembrie 2008 Strategia Germana pentru Adaptarea la Schimbarile Climatice cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la efectele acestora, respectiv de a mentine sau spori gradul de adaptare a sistemelor naturale, sociale si economice.
Germania si-a propus obiectivul de a reduce cu 21% media emisiilor sale din perioada 2008 - 2012, fata de aceleasi valori din 1990 si a reusit chiar sa-si depaseaqsca cu mult propria tinta, reducerea inregistrata fiind de 23.6%.
Prin intermediul conceptului energetic national, Guvernul Federal si-a stabilit in anul 2010 tinte ambitioase in ceea ce priveste schimbarile climatice. In acordul de coalitie din decembrie 2013 este reiterat, in primul rand, obiectivul pe termen lung de reducere cu 80-95% a emisiilor pana in anul 2050, cat si urmatoarea etapa vizata: reducerea emisiilor cu cel putin 40% fata de 1990 pana in anul 2020.
Obiectivele Romaniei de combatere a schimbarilor climatice
In cadrul unui plan de reforma, Romania s-a angajat in perioada 2011-2013, sa realizeze pana in 2020 o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de 19% fata de nivelurile din 2005.
In 2011, Romania atinsese deja o reducere a GES de 12.94% fata de anul 2005.
In plus, Romania si-a luat angajamentul ca pana in 2020, o cota de 24% din consumul total de energie sa fie obtinuta din surse regenerabile. In cadrul unei strategii energetice pentru perioada 2007-2020, Romania si-a stabilit ca obiectiv ca pana in 2020, 38% din consumul total de energie sa provina din surse regenerabile. In 2012, aportul de energie regenerabila a fost de aproximativ 34%, 90% din aceasta cota fiind generata de centralele hidroelectrice mari.
Obiectivul national romanesc pentru 2020 este cresterea cu 19% a eficientei energetice. In aceasta privinta, Romania si-a propus reducerea consumului de energie in sectoarele economice, pentru perioada 2008-2016 cu o rata anuala de 1.5% comparativ cu media anilor 2001-2005. Aceste eforturi ar trebui sa economiseasca pana in anul 2016, 2800 tone echivalent petrol (TEP).
Surse:
http://ec.europa.eu/clima/news/index_en.htm
